Vranjska Banja
Vranjska Banja (în ) este un oraș și una dintre cele două comune care formează orașul Vranje. De asemenea, este una dintre stațiunile balneare din Serbia. Situat la nord-est de orașul Vranje, este înconjurat de păduri și dealuri, care formează peisaje frumoase, iar un restaurant bun aflat în clinica veche este situat la capătul orașului.
Conform datelor recensământului din 2011, comuna a avut o populație de 9.580 de locuitori, în timp ce zona urbană a avut o populație de 5.347 de locuitori.
Centrul spa este situat la o altitudine de 400 de metri, acesta are unul dintre cele mai fierbinți izvoare geotermale din Serbia.
În oraș se află școala elementară „Predrag Devedzic” din Vranjska Banja, Gara (feroviară) Vranjska Banja și Vila Cakic (Вила Цакић).
Există mai multe situri arheologice ale unor cetăți bizantine timpurii în regiune, toate abandonate în secolele al VI-lea și al VII-lea când slavii s-au stabilit definitiv în zonă.
Până în 1965, această așezare a fost sediul comunei Vranjska Banja, care a fost formată din așezările: Babina Poljana, Bujkovac, Crni Vrh, Duga Luka, Izumno, Klisurica, Korbevac, Korbul, Kriva Feja, Kumarevo, Leva Reka, Lipovac, Nesvrta, Panevlje, Prevalac, Prvonek, Sebevranje, Slivnica, Stari Glog, Toplac și Vranjska Banja. După desființarea comunei, zona fostei comune a devenit o parte a comunei Vranje în ansamblu, iar după ce Vranje a primit statutul de oraș, Vranjska Banja a devenit din nou comună.
Conform datelor recensământului din 2011, comuna a avut o populație de 9.580 de locuitori, în timp ce zona urbană a avut o populație de 5.347 de locuitori.
Centrul spa este situat la o altitudine de 400 de metri, acesta are unul dintre cele mai fierbinți izvoare geotermale din Serbia.
În oraș se află școala elementară „Predrag Devedzic” din Vranjska Banja, Gara (feroviară) Vranjska Banja și Vila Cakic (Вила Цакић).
Există mai multe situri arheologice ale unor cetăți bizantine timpurii în regiune, toate abandonate în secolele al VI-lea și al VII-lea când slavii s-au stabilit definitiv în zonă.
Până în 1965, această așezare a fost sediul comunei Vranjska Banja, care a fost formată din așezările: Babina Poljana, Bujkovac, Crni Vrh, Duga Luka, Izumno, Klisurica, Korbevac, Korbul, Kriva Feja, Kumarevo, Leva Reka, Lipovac, Nesvrta, Panevlje, Prevalac, Prvonek, Sebevranje, Slivnica, Stari Glog, Toplac și Vranjska Banja. După desființarea comunei, zona fostei comune a devenit o parte a comunei Vranje în ansamblu, iar după ce Vranje a primit statutul de oraș, Vranjska Banja a devenit din nou comună.
Hartă - Vranjska Banja
Hartă
Țară - Serbia
 |
 |
| Drapelul Serbiei | |
Teritoriul a fost locuit din paleolitic, iar migrațiile slave în Balcani dintre secolele V-VII au dus la formarea câtorva suverane în Evul Mediu timpuriu, state care uneori au recunoscut în mod nominal suzeranitatea bizantină, francă și maghiară. Regatul Serbiei a obținut recunoașterea de către Vatican și Constantinopol în 1217, ajungând la apogeu în 1346 ca un Țarat Sârb de relativ scurtă durată. La mijlocul secolului al XVI-lea, întreaga Serbia modernă a fost anexată de otomani, dominație de Imperiul Habsburgic, care a spre Serbia Centrală pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, reușind să cucerească și să mențină sub control un cap de pod în Vojvodina modernă. La începutul secolului al XIX-lea, Revoluția sârbă a dus la apariția statului național ca prima monarhie constituțională din regiune, care și-a extins ulterior teritoriul. După pierderile omenești dezastruoase din Primul Război Mondial și unificarea ulterioară a fostei coroane Habsburgice a Voivodinei (și a altor teritorii) cu Serbia, țara a cofondat, împreună cu alte popoare slave sudice, Iugoslavia, stat ce a existat în diferite configurații politice până la războaiele iugoslave din anii 1990. În procesul destrămării Iugoslaviei, Serbia a format o uniune statală cu Muntenegru care a fost însă dizolvată pe cale pașnică în 2006. În 2008, parlamentul provinciei Kosovo a declarat în mod unilateral independența acestui teritoriu, și a fost recunoscut de majoritatea țărilor membre ONU.
Valută / Limbă (comunicare)
| ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
|---|---|---|---|
| RSD | Dinar sârbesc (Serbian dinar) | дин or din. | 2 |
| ISO | Limbă (comunicare) |
|---|---|
| BS | Limba bosniacă (Bosnian language) |
| HU | Limba maghiară (Hungarian language) |
| SR | Limba sârbă (Serbian language) |